În perioada 2-6 august s-a desfășurat Școala de Vară Teachu (online). Timp de 5 zile, 60 de liceeni au luat parte la webinare despre Știință, Comunicare, Biologie, Geografie și Matematică după cum urmează:
Luni, 2 august – Ziua despre știință
10:00 – „A ajuns știința să ni se pară prea banală?” – Andrei Marin
Indiferent de domeniul care ne preocupă, folosim adesea materiale de popularizare, fie acestea postări despre istorie de pe social media sau cărți de prezentare a fizicii cuantice. De multe ori însă, ni se pare că stăpânim foarte bine diverse concepte complexe, precum „entropie“ sau „relativitate“. Pericolul apare când nu ne mai sesizăm limitele cunoașterii și nici nevoia de profesioniști veritabili. De aceea, vă invit să vedem în ce măsură ne putem forma o cultură științifică fără termeni greoi sau formule matematice, respectiv câtă încredere putem avea în opiniile argumentate pe baza sa.
Indiferent de domeniul care ne preocupă, folosim adesea materiale de popularizare, fie acestea postări despre istorie de pe social media sau cărți de prezentare a fizicii cuantice. De multe ori însă, ni se pare că stăpânim foarte bine diverse concepte complexe, precum „entropie“ sau „relativitate“. Pericolul apare când nu ne mai sesizăm limitele cunoașterii și nici nevoia de profesioniști veritabili. De aceea, vă invit să vedem în ce măsură ne putem forma o cultură științifică fără termeni greoi sau formule matematice, respectiv câtă încredere putem avea în opiniile argumentate pe baza sa.
14:00 – „Există știință după Europa și America de Nord?” – Gabriela Oprea
Dacă ni se cere să numim câțiva oameni de știință din prezent sau din istorie, vom observa că cei pecare îi cunoaștem sunt aproape exclusiv din spațiul vestic. Sunt celelalte zone geografice sărace în oameni doritori de cunoaștere și capabili de inovare? Răspunsul scurt: nu. Răspunsul lung vom încerca să îl dăm în cadrul webinarului, atât prin contraexemple din istorie, cât și printr-o scurtă analiză a lumii științifice actuale. Pregătește-te pentru cei mai cool oameni de știință de care n-ai auzit niciodată!
Dacă ni se cere să numim câțiva oameni de știință din prezent sau din istorie, vom observa că cei pecare îi cunoaștem sunt aproape exclusiv din spațiul vestic. Sunt celelalte zone geografice sărace în oameni doritori de cunoaștere și capabili de inovare? Răspunsul scurt: nu. Răspunsul lung vom încerca să îl dăm în cadrul webinarului, atât prin contraexemple din istorie, cât și printr-o scurtă analiză a lumii științifice actuale. Pregătește-te pentru cei mai cool oameni de știință de care n-ai auzit niciodată!
Marți, 3 august – Ziua științelor vieții
10:00 – „O călătorie prin universul invizibil: microscopie electronică” – Mara Muntean
Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au căutat soluții pentru a vedea structura obiectelor în detalii din ce în ce mai fine. Însă trecerea de la structură la ultrastructură s-a făcut abia în secolul trecut, odată cu inventarea microscopului electronic. Această invenție a schimbat profund știința, permițându-ne să distingem modificări minuscule în materiale, mergând până la nivel de atom. În acest webinar te invit să pornim împreună într-o călătorie prin lumea fascinantă a microscopiei electronice, să descoperim numeroasele ei aplicații din variate domenii și să învățăm să descifrăm imaginile pe care le obținem. Dacă te-ai întrebat vreodată cum arată o celulă, un cristal, un fulg de zăpadă, o furnică sau orice altceva atunci când îl mărim de mai multe mii de ori, te aștept la webinar!
10:00 – „O călătorie prin universul invizibil: microscopie electronică” – Mara Muntean
Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au căutat soluții pentru a vedea structura obiectelor în detalii din ce în ce mai fine. Însă trecerea de la structură la ultrastructură s-a făcut abia în secolul trecut, odată cu inventarea microscopului electronic. Această invenție a schimbat profund știința, permițându-ne să distingem modificări minuscule în materiale, mergând până la nivel de atom. În acest webinar te invit să pornim împreună într-o călătorie prin lumea fascinantă a microscopiei electronice, să descoperim numeroasele ei aplicații din variate domenii și să învățăm să descifrăm imaginile pe care le obținem. Dacă te-ai întrebat vreodată cum arată o celulă, un cristal, un fulg de zăpadă, o furnică sau orice altceva atunci când îl mărim de mai multe mii de ori, te aștept la webinar!
14:00 – „Tools for living: cum emoțiile se află de partea ta” – Alex Balint
În sesiune vom explora cum descoperirile din neurobiologia afectivă ne ajută să apreciem rolul adaptativ al instinctelor, care, prin emoții, ne aliniază pe traiectoria genomului spre autoactualizare. De ce casca pe care o purtăm nu e menită sa funcționeze pe cont propriu, oricât de ‘avansată’ ar deveni societatea?
În sesiune vom explora cum descoperirile din neurobiologia afectivă ne ajută să apreciem rolul adaptativ al instinctelor, care, prin emoții, ne aliniază pe traiectoria genomului spre autoactualizare. De ce casca pe care o purtăm nu e menită sa funcționeze pe cont propriu, oricât de ‘avansată’ ar deveni societatea?
17:00 – Diversitate în unitate: un singur ADN, sute de tipuri de celule” – Sebastian Pintilie
Cândva, cu toții am fost un zigot – o celulă-ou, obținută în urma fecundării. Această celulă-ou are un singur set complet de ADN – jumătate de la tată, jumătate de la mamă – și totuși toate celulele noastre, fie ele neuroni, globule roșii sau osteocite, provin de la această celulă inițială. Cum se face că toate celulele corpului nostru au același ADN, și totuși forme, structuri și forme atât de diferite? Cum pornim de la o celulă relativ sferică și simetrică și ajungem la un corp asimetric, cu un cap, două picioare, o splină pe stânga și un ficat pe dreapta? Și mai important, ce legătură au toate acestea cu terapiile medicale ale viitorului și cu bolile genetice? Haideți să aflați cum reușește un organism să obțină o asemenea diversitate, în ciuda unității unui singur ADN!
Cândva, cu toții am fost un zigot – o celulă-ou, obținută în urma fecundării. Această celulă-ou are un singur set complet de ADN – jumătate de la tată, jumătate de la mamă – și totuși toate celulele noastre, fie ele neuroni, globule roșii sau osteocite, provin de la această celulă inițială. Cum se face că toate celulele corpului nostru au același ADN, și totuși forme, structuri și forme atât de diferite? Cum pornim de la o celulă relativ sferică și simetrică și ajungem la un corp asimetric, cu un cap, două picioare, o splină pe stânga și un ficat pe dreapta? Și mai important, ce legătură au toate acestea cu terapiile medicale ale viitorului și cu bolile genetice? Haideți să aflați cum reușește un organism să obțină o asemenea diversitate, în ciuda unității unui singur ADN!
Miercuri, 4 august – Ziua comunicării
10:00 – „Rolul comunicării în relație cu ceilalți. De ce învățăm o limbă străină nouă?” – Vlad Doroican
Trăim vremuri în care ne este mult mai ușor să călătorim și să cunoaștem culturi și oameni noi. Pe lângă acest lucru, datorită progresului accelerat al tehnologiei, putem cultiva și menține mult mai ușor prietenii în orice parte a globului. Cu toate că pe lume există culturi și mentalități diferite, ceea ce împărtășim în comun este comunicarea. Comunicarea este puntea ce ne leagă pe toți. Dacă ne place să călătorim și să învățăm lucruri noi și mai ales să legăm prieteni noi, o nouă limbă străină Învățată deschide noi și nebănuite oportunități. Nu trebuie să așteptăm să stăpânim o limbă nouă înainte de a începe să vorbim. Procesul învățătorii poate fi creativ, interactiv și chiar distractiv. Când învățăm mai este important să știm “de ce?” și să vizualizăm cum viața devine mai bogată în urma cunoștințelor dobândite. Vă invit la webinar să ne reamintim și să redescoperim împreuna rolul comunicării în viața noastră și mai ales ce oportunități apar pe măsură ce învățăm o limbă nouă.
10:00 – „Rolul comunicării în relație cu ceilalți. De ce învățăm o limbă străină nouă?” – Vlad Doroican
Trăim vremuri în care ne este mult mai ușor să călătorim și să cunoaștem culturi și oameni noi. Pe lângă acest lucru, datorită progresului accelerat al tehnologiei, putem cultiva și menține mult mai ușor prietenii în orice parte a globului. Cu toate că pe lume există culturi și mentalități diferite, ceea ce împărtășim în comun este comunicarea. Comunicarea este puntea ce ne leagă pe toți. Dacă ne place să călătorim și să învățăm lucruri noi și mai ales să legăm prieteni noi, o nouă limbă străină Învățată deschide noi și nebănuite oportunități. Nu trebuie să așteptăm să stăpânim o limbă nouă înainte de a începe să vorbim. Procesul învățătorii poate fi creativ, interactiv și chiar distractiv. Când învățăm mai este important să știm “de ce?” și să vizualizăm cum viața devine mai bogată în urma cunoștințelor dobândite. Vă invit la webinar să ne reamintim și să redescoperim împreuna rolul comunicării în viața noastră și mai ales ce oportunități apar pe măsură ce învățăm o limbă nouă.
14:00 – „Argumentare eficientă” – Corina Dimitriu
Joi, 5 august – Ziua geografiei
14:00 – „Reversul monedei: este suprapopularea singurul scenariu posibil pentru viitorul dmografic al Terrei?” – Delia Dumitrescu
Care sunt trendurile de evoluție ale populației? De ce acestea diferă de la un stat la altul? Revoluția industrială a avut vreun rol in scăderea mortalității? Populația globală se afla pe o panta ascendenta? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care modelul tranziție demografice își propune sa răspundă, fiind un model care se bazează pe Observațiile făcute asupra fluctuațiilor demografice de-a lungul secolelor trecute. Și totusi o întrebare încă rămâne sub semnul incertitudinii: oare este posibil sa prezicem viitorul populației plantei bazându-ne pe evenimentele trecute? Ei bine ramane de văzut…și de discutat in cadrul atelierului nostru.
14:00 – „Reversul monedei: este suprapopularea singurul scenariu posibil pentru viitorul dmografic al Terrei?” – Delia Dumitrescu
Care sunt trendurile de evoluție ale populației? De ce acestea diferă de la un stat la altul? Revoluția industrială a avut vreun rol in scăderea mortalității? Populația globală se afla pe o panta ascendenta? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care modelul tranziție demografice își propune sa răspundă, fiind un model care se bazează pe Observațiile făcute asupra fluctuațiilor demografice de-a lungul secolelor trecute. Și totusi o întrebare încă rămâne sub semnul incertitudinii: oare este posibil sa prezicem viitorul populației plantei bazându-ne pe evenimentele trecute? Ei bine ramane de văzut…și de discutat in cadrul atelierului nostru.
Vineri, 6 august – Ziua cu științe
10:00 – „Tehnici de supraviețuire în matematică: Cardinale și bijecții” – Adrian Tofan
Una dintre cele mai comune modalități de a intra în contact cu Matematica este cea de a număra obiecte. Astfel, vom vedea cum noțiunea de număr provine din nevoia de a lucra cu mulțimi de elemente, urmând să vedem câteva exemple surprinzătoare de cardinale și modalități de a le compara.
10:00 – „Tehnici de supraviețuire în matematică: Cardinale și bijecții” – Adrian Tofan
Una dintre cele mai comune modalități de a intra în contact cu Matematica este cea de a număra obiecte. Astfel, vom vedea cum noțiunea de număr provine din nevoia de a lucra cu mulțimi de elemente, urmând să vedem câteva exemple surprinzătoare de cardinale și modalități de a le compara.
14:00 – „Geochimie – sau cum întrebăm atomii cât e ceasul” – Sergiu Petrușca
De când suntem mici, ni se spune că Pământul are 4.56 miliarde de ani. Complet independent, ni se spune că putem data cu carbon obiecte vechi de mii de ani. În această prezentare, vom înțelege de ce carbon 13 este doar unul din zeci de atomi care ne pot da detalii despre trecut, vom vedea cum s-a ajuns la concluzia că Pământul este așa de bătrân, și vom încerca să elucidăm evoluția complexă a planetei noastre cu o simplă (și foarte elegantă) ecuație matematică.
De când suntem mici, ni se spune că Pământul are 4.56 miliarde de ani. Complet independent, ni se spune că putem data cu carbon obiecte vechi de mii de ani. În această prezentare, vom înțelege de ce carbon 13 este doar unul din zeci de atomi care ne pot da detalii despre trecut, vom vedea cum s-a ajuns la concluzia că Pământul este așa de bătrân, și vom încerca să elucidăm evoluția complexă a planetei noastre cu o simplă (și foarte elegantă) ecuație matematică.
SmartOWL